I.  DATE  GENERALE  

            Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de 47°28'44" în nord şi 46°24'47" în sud, respectiv meridianele de 23°39'22" în vest si 24°13'46" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.

            Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele Vlădeasa  1842  m şi Muntele Mare  1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului din judeţ 227m.

            Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîurile: Someşul Mic inclus aproape integral în cuprinsul judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri naturale şi iazuri ( Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic : Beliş-Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.

            Apele de adîncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni, Turda etc.

            Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.

            În sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană şi cresc la 23-25 ° C în regiunile deluroase, de podiş şi cîmpie.

            Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în zona Turda - Cîmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400 mm).

            În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600 - 650 mm în Cîmpia Transilvaniei,  650 - 700 mm în podişul Someşan şi peste 900 - 1000 mm  în zonele muntoase.

            Judeţul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecţia unor importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură legaturi lesnicioase cu toate zonele ţării. De asemenea, aeroportul din  municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente şi rapide cu capitala ţării atît pentru cerinţele judeţului cît şi pentru ale unor localităţi limitrofe.

            Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse naturale.

            Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul Călaţele şi Căpăţîna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Cîmpia Transilvaniei.

            Pe lîngă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat),  dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în perimetrul localităţilor Morlaca, Bologa,  Poieni,  Săcuieu,  Stolna  şi  Iara,  granite  în  masivul  Muntele Mare,  calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor (var, ciment), exploatate la Sănduleşti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti, nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe Arieşul inferior.

            Reşedinţa judeţului este municipiul Cluj-Napoca (al cincilea municipiu mare al ţării).

           Judeţul cuprinde 5 municipii, 1 oraş şi 75 comune cu 420 sate.   

Unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului sunt :

       

II.  POPULAŢIA

            La 1 iulie 2003 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă de 684383 locuitori din care 331681 de sex masculin ( 48,5% ) şi 352702  de  sex feminin  ( 51,5% ).

            Raportată la suprafaţa teritoriului, rezultă o densitate de 102,5 locuitori pe 1 kmp.

            Din totalul populaţiei judeţului, 453722 locuitori trăiesc în mediul urban, gradul de urbanizare demografică fiind de 66,3 %, ceea ce înseamnă că la fiecare trei persoane, două locuiesc în municipii sau oraşe.

            Două treimi din populaţia  urbană aparţine municipiului Cluj - Napoca ( 294906 ), urmînd în ordine descrescătoare municipiul Turda ( 58571 ), municipiul Dej ( 39718 ), municipiul Cîmpia Turzii ( 27728 ), oraşul Gherla ( 22898 ) şi oraşul Huedin ( 9901 ) .

            Populaţia din mediul rural, grupată în cele 75 comune ale judeţului, prezintă -sub aspect numeric - o gamă variată de colectivităţi, pornind de la comune cu o populaţie sub 1500 locuitori, cum e cazul comunelor  Aiton ( 1349 ), Aluniş ( 1382 ), Buza ( 1404 ), Beliş ( 1433 ), Jichişul de Jos (1310), Palatca ( 1356 ), Valea Ierii ( 1015 ), Vultureni ( 1498 ),  Ploscoş ( 735 ), pînă la comune cu peste 7500 locuitori cum sunt : comuna Apahida    ( 8560 ), Baciu ( 8113 ), Gilău ( 7961 ) şi Floreşti (7633 ).

            La 1 iulie 2003 aveau domiciliul în localităţile din judeţ  ( populaţia legală ) 681338 persoane, din care 449807 în mediul urban.

            Populaţia în vîrstă de muncă (16-62 ani – bărbaţi şi 16-57 ani femei  cît şi alte categorii aferente) la 1 ianuarie 2004 era de 431800 persoane ( 51,7% fiind bărbaţi ); din total, 299700 persoane constituiau populaţia civilă ocupată. 

           

 

III. ECONOMIA

            Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată, cu ponderi importante în economia naţională, fiind - din acest punct de vedere - cel mai important centru administrativ -  teritorial din nord - vestul ţării.

            Economia judeţului Cluj a avut şi are la bază bogatele resurse materiale, poziţia geografică avantajoasă, cu posibilităţi facile de comunicaţie pe căile feroviare şi rutiere, rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase domenii, capacitate deosebită de adaptare la cerinţele pieţei concurenţiale, datorită puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile cît şi a celor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică de care dispune.

            În structura activităţilor economice, locul preponderent îl ocupă industria prelucrătoare în cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Este ilustrativ de menţionat că peste 25,1 % din populaţia ocupată îşi desfaşoară activitatea în subramurile industriale.

            Condiţiile pedo-climatice specifice au favorizat şi dezvoltarea agriculturii - a doua ramură ca pondere în economia judeţului - în cadrul acesteia un rol important revenind zootehniei.

            Pe terenurile în pantă pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu pomi fructiferi valoroşi, îndeosebi în partea centrală, de nord şi nord-est a judeţului, pe dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Căşei, Cîţcău, Mica etc.

            Materialele de construcţie existente în stare naturală cît şi cele rezultate din prelucrarea industrială, au favorizat dezvoltarea unei reprezentative ramuri de profil,  respectiv activitatea de construcţii.

            Fondul forestier inclusiv suprafeţele cu vegetaţie forestieră care acoperă o suprafaţă de 170238 ha (25,5% din suprafaţa judeţului) a fost şi este organic conectat la dezvoltarea mai multor ramuri economice, îndeosebi a industriei şi construcţiilor.

            În context  este de  relevat şi existenţa unui  bogat şi  variat potenţial turistic,  cu precădere  în  zona  munţilor Apuseni, cu posibilităţi reale de amplificare a activităţilor din acest domeniu, în cadrul procesului de restructurare şi privatizare a economiei judeţului.

 

IV.              CULTURA  ŞI  ARTA

            Judeţul Cluj este unul din cele mai importante centre ale ţării nu numai în privinţa învăţămîntului ci şi în cea a vieţii culturale şi artistice.

            Reşedinţa judeţului, municipiul Cluj-Napoca este o adevărată cetate culturală cu prestigiu recunoscut şi peste hotarele ţării. Aici funcţionează o filială a Academiei Romîne, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori şi artisti plastici, Teatrul Naţional şi Opera Romînă de Stat, Teatrul Maghiar şi Opera Maghiară de Stat, Teatrul de păpuşi cu secţii în limba romînă şi maghiară, Filarmonica de Stat, care are şi o secţie de muzică populară, studiouri teritoriale ale Societăţilor Naţionale de Radio şi Televiziune, posturi private de radio şi televiziune prin cablu, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o secţie în aer liber, muzee care, prin numărul impresionant de exponate, reprezintă cultura materială şi spirituală a populaţiei romîne şi a etniilor conlocuitoare din Transilvania făurită şi trăită de-a lungul secolelor de viaţă comună.

De asemenea, funcţionează de mulţi ani un teatru dramatic în municipiul Turda, muzeele de istorie din Turda, Dej şi Gherla, Muzeul memorial “Octavian Goga” din comuna Ciucea, Grădina botanică din Cluj-Napoca - puternic centru de atracţie a turiştilor romîni şi străini - care dispune de o colecţie de specii rare realizate prin colaborare cu instituţii de profil de pe diferite meridiane ale globului.

            Reţeaua instituţiilor de cultură deţine şi 8 cinematografe care au prezentat în cursul anului 2003 aproape 10 mii de spectacole.

            La finele anului 2003 existau în judeţ 439 de biblioteci care deţineau 10574 mii volume; din totalul unităţilor funcţionau : o bibliotecă de interes naţional, 12 biblioteci aparţinînd instituţiilor de învăţămînt superior, 69 biblioteci specializate, 276 biblioteci şcolare şi 81 de biblioteci publice.

           

V. SANATATE

Clujul este şi un puternic centru clinic, solicitat de pacienţi din multe judeţe ale Transilvaniei şi chiar din alte zone ale ţării. În anul 2003 asistenţa medicală a populaţiei judeţului era asigurată în 22 spitale cu 7005 paturi, un sanatoriu antituberculos ( 105 paturi ),  o policlinică în sistemul de ocrotire a sănătăţii de stat, numeroase cabinete private şi 6 policlinici particulare, ìn activitatea medico-sanitară fiind antrenaţi 3745 medici şi stomatologi şi 4829 personal sanitar cu pregatire medie. Raportînd numărul populaţiei la cel al medicilor  revine, în medie, la fiecare medic, 216 locuitori.

            Au beneficiat de asistenţa medicală în anul 2003,  în unităţi spitaliceşti, 256 mii persoane, totalizînd 2053 mii om - zile spitalizare, durata medie de internare pentru o persoană fiind de 8,0 zile. În ultimii ani au apărut în reţeaua sanitară un număr apreciabil de unităţi de asistenţă medicală prin cabinete private, preponderent cu profil stomatologic,cît şi pentru prepararea şi comercializarea medicamentelor şi pentru analize de laborator. La finele anului 2003, funcţionau în acest sector, 3 spitale, 6 policlinici, 390 cabinete medicale, 296 cabinete stomatologice, 10 laboratoare medicale şi 124  laboratoare de tehnică dentară,  38 depozite farmaceutice şi 139 farmacii.

 

VI.  TURISMUL

            Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase monumente de artă şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul judeţului Cluj un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional.

            Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc.

            Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate :

            -Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pădurilor de răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă sporturilor de iarnă;

            -Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate în calcare, pe o arie relativ restrînsă putînd fi întîlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzeştilor şi Colţeştilor), defilee, stînci impozante, pereţi de calcare, peşteri etc.;     

            -Muntele Băişorii, zona ce se remarcă prin peisaje de excepţionala frumuseţe căutată vara de amatorii de vînat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”;

            -zona Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfîrţit de săptămînă;

            -zona Beliş - Fîntînele situată pe malul stîng al lacului de acumulare, pretabilă pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.

            Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite, justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului.

            Bogăţia de monumente istorice, a locurilor cu rezonanţă similară ca şi patrimoniul arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie turistică.

În municipiul Cluj - Napoca atrag atenţia monumente ca : Biserica “Sf. Mihail” – biserică a Franciscanilor - , Statuia ecvestră reprezentînd pe Sf.Gheorghe ucigînd balaurul, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Biserica reformată ridicată de Matei Corvin, Statuia ecvestră a domnului romîn unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Clădirea Redutei - de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvană, Teatrul Naţional, Catedrala ortodoxă, grupul statuar “Şcoala Ardeleană “, monumentul “Ostaşului Romîn”, statuia lui Avram Iancu”, statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga  etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt : Muzeul Naţional de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă romînească dar şi străină  (peste 4000 de lucrări), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secţia  în aer liber a  Muzeului Etnografic (85 de unităţi), Muzeul memorial “Emil Isac”, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).

            Grădina botanică, una dintre cele mai cunoscute şi mai bine organizate din sud-estul Europei, oferă un bun prilej de destindere, dar şi de instruire pentru numeroşi turişti din ţară şi străinătate.

            În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie.

            Casele memoriale vin să întregească patrimoniul de monumente cu atracţie turistică : “Dr. Ioan Raţiu”  la Turda şi “Octavian Goga” la Ciucea.

            Capacitatea turistică a judeţului Cluj în 2003 cuprindea: 27 hoteluri  (2637 locuri), 5 hanuri şi moteluri (182 locuri), 5 cabane turistice (267 locuri), 3 campinguri (568 locuri), 30 vile turistice (418 locuri) şi o tabără de elevi şi preşcolari (60 locuri); pe lîngă aceste capacităţi de cazare, în ultimii ani, funcţionează şi unităţi de tip fermă şi pensiune turistică în număr de 36 cu 375 locuri.

            Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atît pentru ofertanţi cît şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la schimbări de mentalitate, stimularea pe multiple căi a iniţiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuţiuni de decizie, care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităţi, reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice şi o susţinută campanie publicitară atît în ţară cît şi peste hotare.

VII.   LOCALITAŢILE   JUDEŢULUI

 

a)   Municipiul Cluj - Napoca  

            Străvechi centru de cultură şi civilizaţie romînească, municipiul Cluj - Napoca este situat în centrul judeţului Cluj şi se întinde pe o suprafaţă de 179,5 Kmp pe văile Someşului Mic şi Nadăşului,  cu unele prelungiri pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al Feleacului. Înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 700 m, aspectul lui îmbracă forma unei adevărate cetăţi.

            Ca aşezare umană, fiinţează din comuna primitivă, dar ca localitate importantă apare în epoca dacică cu denumirea de Napoca, fapt menţionat în lucrările geografului Ptolomeu. În epoca romană, beneficiind de poziţie geografică favorabilă şi de resurse bogate, localitatea se dezvoltă mult fiind ridicată la rangul de municipiu, iar apoi la cel de colonie. “Colonia Aurelia Napoca“,  a devenit pentru un timp reşedinţa procuratului Dacia Porolissensis.

            Documente din secolul al XI - lea atestă existenţa aşezării sub numele de Culus. In anul 1267 oraşul trece în proprietatea episcopilor din Transilvania, dar este scos de sub dominaţia acestora în anul 1316 de către regele Carol Robert şi în 1337 devine civitas (oras medieval) cu dreptul de a avea pecete proprie. La începutul secolului al XV - lea este ridicat la rangul de oraş cu chei, se construiesc ziduri noi care închid o suprafaţă de 45 ha, populaţia localităţii ridicîndu-se la aproximativ 5000 locuitori. Totodată se îmbogăţesc construcţiile arhitecturale, unele păstrîndu-se pînă în zilele noastre.

            În secolele care au urmat, Clujul a cunoscut o continuă dezvoltare multifuncţională devenind cea mai importantă aşezare urbană a Transilvaniei.

            Populaţia municipiului număra 294906 locuitori la 1 iulie 2003, reprezentînd 43,1% din populaţia judeţului şi 65,0% din totalul celei urbane.

            Conform recensămîntului din 18.03.2002 populaţia municipiului era de 317953 locuitori, avînd următoarea structură: 79,4 % romîni, 19,0 % maghiari, 1,0 % rromi, 0,2 % germani, 0,1 % evrei, 0,3 % alte naţionalităţi, iar după religie 69,2 % sunt de confesiune ortodoxă, 12,2 % reformată, 5,5 % romano-catolică, 5,8 % greco-catolică, 2,6 % penticostală, 1,1 % unitariană , 1,2 % baptistă, 0,3 % adventistă , 1,5 % alte religii , fără religie 0,2%, 0,2 % ateistă şi 0,2 % nedeclarată.   

            Agricultura deţine o suprafaţă de 9940 ha din care 4933 ha arabil, 2725 ha păşuni, 965 ha fîneţe,1317 ha livezi şi pepiniere pomicole. Culturile preponderente sunt: cereale pentru boabe, cartofi, legume şi plante pentru nutreţ.

            În 2003 existau în municipiu  12102 de gospodării ale populaţiei care deţineau terenuri şi desfăşurau activităţi agricole.

            Un loc aparte în structura unităţilor agricole, de larg interes pentru agricultură, îl ocupă Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă şi Staţiunea didactică şi experimentală, ambele subordonate Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.

            În sectorul zootehnic, efectivele de animale ca şi producţia animală, au o pondere scăzută în totalul judeţului, lipsind unităţile reprezentative de profil.

            Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care-l traversează, situaţie ce asigură legături lesnicioase atît pentru călători cît şi pentru mărfuri, nu numai cu capitala şi principalele centre ale ţării ci şi cu exteriorul. La acestea se adaugă facilitaţile oferite pentru traficul intern de aeroportul situat în limita de est a hotarului municipiului.

            Transportul urban este asigurat de o reţea de 342 km străzi, din care 261 km modernizate, linii de 152,6 km pentru autobuze, 48,9 km pentru troleibuze şi 26,4 km pentru tramvaie, deservit de 225 autobuze, 101 troleibuze şi 56 vagoane de tramvaie. În ultimii ani au luat o mare extindere serviciile prin sistemul taximetrelor, preponderent în sectorul privat.

            Activitatea comercială se desfăşoară printr-o  vastă reţea de unităţi, în marea lor majoritate cu capital privat. În funcţie de profil, unităţile comerciale sunt alimentare, nealimentare, universale şi mixte.

            La această reţea se adaugă cele 5 pieţe agro-alimentare unde se desfac nu numai mărfuri prezentate de producătorii agricoli individuali ci şi ale unor mici meseriaşi, precum şi o gamă variată de produse, prioritar provenite din import. Piaţa reprezentativă este situată în zona centrală a oraşului, ca parte componentă a Complexului comercial  “ Mihai Viteazul” .

            Aşezat la încrucişarea unor drumuri de interes naţional şi internaţional, municipiul Cluj - Napoca a constituit în permanenţă un centru de atracţie turistică atît datorită monumentelor aparţinînd trecutului istoric cît şi bogatei activităţi cultural- ştiinţifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee şi biblioteci de rezonanţă naţională, de existenţa teatrelor dramatice şi lirice, cu larga audienţă şi pe plan internaţional şi nu în ultimul rînd de existenţa Grădinii botanice - aşezămînt de notorietate europeană, în incinta căreia se află şi un valoros muzeu botanic.

            Cazarea turiştilor este asigurată printr-o reţea formată din 17 hoteluri  (2000 locuri), 1 motel (16 locuri)  şi 1 campinguri (86 locuri), 5 vile turistice (231 locuri).

            În domeniul gospodăriei comunale, municipiul dispune de o reţea de distribuţie a apei potabile ce se întinde pe o lungime de 426 km, canalizarea publică pe 334 km iar lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale măsoară 418 km.

            Fondul locativ era alcătuit, la 31 XII 2003, din 116026 locuinţe (cu o suprafaţă locuibilă de 4480,1 mii mp), din total un număr de 113755 locuinţe constituie proprietate privată, 2271 proprietate publică şi aparţinînd unor organizaţii. Delimitate de căi de comunicaţie sau de detalii naturale din teren, s-au conturat 13 cartiere - unităţi urbanistice complexe ce constituie zone de referinţă cu clădiri al căror regim de înălţime variază de la nivelul de parter pînă la 10 etaje. Se disting astfel cartierele : Zorilor, Mănăştur, Grigorescu, Gheorgheni, Central, Andrei Mureşanu, Mărăşti  etc.

            Învăţămîntul se desfăşoară în 160 unităţi din care 65 grădiniţe de copii, 31şcoli pentru învăţămîntul primar şi gimnazial, 43 licee de diferite profiluri, o şcoală de arte şi meserii, 10 şcoli postliceale şi 6 institute de învăţămînt superior de stat la care se adaugă 4 universităţi private.

            Populaţia şcolară din învăţămîntul de stat a fost alcătuită în anul scolar 2003 - 2004 din 7700 copii în grădiniţe, 48741 elevi din care : 24812 în şcoli generale, 17149 în licee, 4787 în   şcoli de arte şi meserii, 51 în şcoli de maiştri şi 1942 în şcoli postliceale, precum şi din 58443 studenţi, din care 5088 studenţi înscrişi la cele 4 universităţi private.

            Procesul instructiv educativ este asigurat de 7747 cadre didactice, din care : 596 în grădiniţe, 2034 în învăţămîntul primar şi gimnazial,  1519 în licee, 122 în şcoli de arte şi meserii, 34 în şcoli  postliceale şi 3442 în învăţămîntul superior.

            Municipiul Cluj -Napoca este totodată şi un important centru de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică. Aici îşi desfăşoară activitatea o serie de  institute şi filiale ale unor institute centrale, încadrate cu un personal de înaltă calificare. Temele abordate în cadrul acestei activităţi au avut ca obiective printre altele : lărgirea gamei resurselor materiale, tehnici şi tehnologii în construcţii de maşini, electrotehnică, electronică şi mecanică fină, construcţii , agricultură, industria alimentară şi silvicultură, fizică aplicată, metrologie, precum şi soluţii pentru o seamă de probleme cu caracter socio-uman şi ecologic.

            Centru marcant de cultură, municipiul Cluj - Napoca are ca principale elemente de propagare cele 2 teatre dramatice, 2 opere, 2 teatre de păpuşi, 4 case de cultură (Casa Municipală de Cultură, Casa Universitarilor, Casa de Cultură a Studenţilor şi Casa Tineretului) Orchestra Filarmonică, reţeaua celor 6 muzee : de artă, al farmaciei, istorie a Transilvaniei, al satului, mineralogiei şi zoologic. Un loc aparte îl ocupă Grădina Botanică, a doua ca importanţă în Europa, autentic tezaur botanic, cu un  variat număr de plante, unele dintre ele foarte rare. Tabloul cultural clujean trebuie completat cu prezenţa celor trei mari biblioteci : Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga“ cu valoroase cărţi unicat, Biblioteca Academiei şi Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”, precum şi cu casa memorială  “Emil Isac“ etc.

            Viaţa spirituală a municipiului este susţinută şi prin  apariţia permanentă a unor numeroase titluri de ziare şi reviste, prin tipărirea unei game variate de cărţi, de către casele de edituri, cît şi prin activitatea studiourilor teritoriale de radio şi televiziune, a posturilor private de radio şi a posturilor zonale de televiziune prin cablu.

            Ocrotirea sănătăţii populaţiei  este asigurată de 2721 medici, 482 stomatologi şi 3717 cadre medii sanitare prin activitatea de profil desfăşurată în 15 spitale - din care 3 private, o policlinică de stat şi 6 policlinici private, 1 dispensar în sectorul de stat şi 136 de cabinete private medicale, 225 cabinete stomatologice private şi  80 laboratoare medicale de tehnică dentară, care acoperă majoritatea specialităţilor de resort.

            Bogăţia activităţilor culturale şi spirituale, arhitectură, ce îmbină armonios vechiul cu noul în aspectul urbanistic, monumentele şi vestigiile istorice care atestă existenţa pe aceste locuri, din timpuri trecute, a unei civilizaţii şi culturi înaintate, ca şi valorile materiale şi spirituale create pînă în prezent, prin pricepere şi eforturi comune de cei ce locuiesc urbea, situează municipiul Cluj - Napoca în rîndul oraşelor de talie europeană.

 

b)   Municipiul Dej

 

            Municipiul Dej - situat în nord-estul judeţului, la confluenţa Someşului Mic cu Someşul Mare- se întinde pe o suprafaţă de 109 kmp şi se află la încrucişarea unor importante căi de comunicaţie, ferate şi rutiere, prin care se leagă de Cluj, Baia Mare, Satu Mare, Deda, Bistriţa, Vatra Dornei. Vatra veche a municipiului acoperă o parte din terasele inferioare ale luncii Someşului, în timp ce periferiile se ridică pe povîrniţurile dealurilor din jur pîna la 250 m altitudine dînd Dejului aspectul unui veritabil amfiteatru.

            Prima  atestare  documentară  datează  din  anul  1061, dar  aşezarea   este  cunoscută   încă  din vremea romanilor care foloseau sarea exploatată la Ocna Dej . În perioada medievală aici s-a dezvoltat un important centru meşteşugăresc fiind vestite breslele tăietorilor şi cărăuşilor de sare, ale dubălarilor, cizmarilor, croitorilor, măcelarilor şi olarilor.

            Populaţia municipiului se cifra la 1 iulie 2003 la 39718 locuitori, fiind al treilea oraş ca mărime din judeţ.

            La recensămîntul din 18 martie 2002, populaţia era de 38437 locuitori, din totalul populaţiei 18723 erau bărbaţi şi 19714 femei. După naţionalitate la recensămîntul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002, 85,0 % erau romîni, 14,1 % maghiari şi 0,9 % alte naţionalităţi. După confesiuni 75,8 % erau ortodocsi, 11,7 % reformaţi, 4,1 % greco-catolici, 2,9 % romano-catolici, 3,7 % penticostali, 1,8 % alte confesiuni, atei, fără religie sau nedeclarată.

            În economia municipiului, preponderentă este industria. Dintre principalele ramuri ale activităţii industriale din zonă menţionăm : producţia de hîrtie, mobilă, materiale refractare, sare, plasă de sîrmă. Unităţi reprezentative sunt : S.C.Someş, S.C.Samus Mex, S.C. Refrabaz şi Salina Ocna Dej.Unele  din produsele amintite sunt căutate şi bine apreciate atît în ţară cît şi în străinătate.

            Activitatea agricolă se desfăşoară pe 6177 ha din care : 3065 ha arabil, 235 ha livezi, 1751 ha păşuni şi 1126 ha fîneţe; în cea mai mare parte, această activitate, în 2003, a fost organizată de un număr de 4785 de gospodării ale populaţiei care deţineau terenuri.

            Transportul urban dispune de o reţea stradală care însumează 131 km, din care 63 km. modernizată.

            La 31 XII 2003 numărul de locuinţe din perimetrul municipiului a fost de 14325 din care 13998 proprietate privată, 327 proprietate publică şi aparţinînd unor organizaţii. Ca dotare urbanistică menţionăm existenţa a 108,5 km reţea de distribuţie a apei potabile, 70,5 km reţea de canalizare şi 137,4  km conducte de distribuire a gazelor naturale.

            În anul şcolar 2003/2004 la dispoziţia celor 7204 elevi sunt puse 4 licee, din care: “Andrei Mureşanu” ,  “Alexandru Papiu Ilarian” , liceul de construcţii, o şcolă de arte şi meserii şi 9 şcoli primare şi gimnaziale. Peste 1308 copii preşcolari primesc educaţie în 16 grădiniţe. Corpul didactic cuprinde 575 profesori, învăţători şi educatoare, dintre aceştia, 143 fiind profesori în cele 4 licee.

            În domeniul artei şi culturii amintim manifestările Casei municipale de cultură, ale asociaţiilor culturale, cele peste 100000 volume ale Bibliotecii municipale, şi peste 18000 exponate ale Muzeului municipal şi Galeriei de artă. La acestea se adaugă activitaţile a 1 cinematografe, 2 cluburi şi un cămin cultural.

            Ocrotirea sănătăţii este asigurată de două spitale teritoriale cu 586 paturi, 2 dispensare medicale de stat , 5 cabinete medicale private  şi 11 cabinete stomatologice deservite de personal medico-sanitar şi auxiliar bine calificat, 2 depozite farmaceutice private.

            În sfera protecţiei sociale funcţionează o creşă şi o cantină de ajutor pentru nevoiaşi.

            Ca obiective turistice sunt de menţionat : Casele memoriale  “Dr. Teodor Mihali” şi “Dr. Alexandru Vaida Voevod”, biserica reformată - construcţie gotică din secolul al XV -lea, Băile Ocna Dej care dispun de un lac ce a luat naştere în cavitatea unei foste ocne - indicate în tratarea bolilor aparatului locomotor, asteniei, debilităţii şi rahitismului- iar în zone limitrofe municipiului pot fi lesne vizitate : Monumentul  “Bobîlna“ închinat martirilor răscoalei ţărăneşti din 1437 - 1438, castrul roman de la Căşei, ruinele cetăţilor dacice şi feudale de la Ciceu, Biserica lui Ştefan cel Mare de la Vad, mănăstirile de la Nicula şi Rohia, zona Măgoaja, locul de obîrşie a vestitului haiduc Grigore Pintea Viteazul s.a.

            La dispoziţia turiştilor se află o unitate hotelieră( “Rex-Parc”) cu 135  locuri de cazare.

c)   Municipiul  Turda           

            Situat în partea de sud a judeţului pe valea Arieşului inferior, municipiul Turda ocupă o suprafaţă de 91,6 kmp., la întretăierea drumurilor naţionale : Bucureşti - Turda - Oradea, Turda - Cîmpia Turzii - Tîrgu Mureş, Turda - Cîmpeni - Abrud.

            Ca resurse naturale, dispune de calcar, gips, marne, argile şi balast. Pe timpuri a fost exploatată sarea.

            Poziţia geografică favorabilă, resursele naturale şi lunca fertilă a Arieşului au asigurat, din cele mai vehi timpuri, condiţii avantajoase de trai pentru populaţia zonei.

            Urme ale vieţii se păstrează din cele mai vechi timpuri - atestate de descoperirile arheologice din Cheile Turzii, dar ca localitate mai importantă este cunoscută din epoca dacă şi apoi cea romană sub numele de Potaissa. În anul 168 împăratul Marcus Aurelius aduce aici Legiunea a V-a Macedonica, aşezarea fiind ridicată la rangul de municipium, apoi la cel de colonie, acordîndu-i-se şi Jus italicum  (dreptul italic), adică un regim juridic ca al locuitorilor din peninsula italică. Impozantul castru militar, care domina - prin poziţie şi mărime - oraşul, concentrează populaţia care va continua să trăiască în localitate şi după părăsirea Daciei de către romani.

            Pentru prima dată aşezarea este menţionată cu numele de Turda în anul 1075.

            La 1 iulie 2003, populaţia municipiului a fost de 58571 locuitori, din care 28199 bărbaţi şi 30372 femei, ocupînd locul al doilea pe judeţ. La recensămîntul din 18 martie 2002 populaţia municipiului a fost de 55887 locuitori, din care 26771 bărbaţi şi 29116 femei. După naţionalitate, la recensămîntul din 18 martie 2002, 84,9 % erau romîni, 10,1 % maghiari, 4,8 % ţigani şi 0,2 % alte naţionalităţi.

            După religie, 80,1 % erau ortodocşi, 1,9 % romano-catolici, 3,5% greco-catolici, 6,6 % de religie reformată, 1,9 % unitarieni, 2,9 % penticostali, 3,1% de alte confesiuni, atei, fără religie sau nedeclarată.

            Municipiul Turda, pe lîngă faptul că este un important centru industrial al judeţului, este dezvoltat şi sub aspect comercial, cultural, edilitar, exercitînd şi funcţii turistice şi balneo-climaterice.

            Ramurile industriale cu pondere semnificativă sunt : materialele de construcţii (ciment, var, ipsos, prefabricate din beton, produse din material plastic pentru construcţii), sticlărie (sticlărie de menaj, sticle şi borcane), izolatori de înaltă şi joasă tensiune şi alte piese electroizolante din ceramică.

            Principalii agenţi economici industriali sunt:S.C. Cimentul, Izocer, Casirom, Electroceramica, Turdeana şi Turdapan.

            Activitatea agricolă se desfăşoară pe o suprafaţă de 6969 ha din care 5132 ha arabil, 1143 ha păşuni, 515 ha fîneţe, 123 ha vii şi pepiniere viticole şi 56 ha livezi şi pepiniere pomicole. Culturile mai importante sunt : cereale pentru boabe (grîu şi porumb), plante pentru nutreţ, legume, cartofi şi sfeclă de zahar.

            În municipiu pe lîngă cele 6490 gospodării ale populaţiei care deţineau terenuri agricole îşi desfăşoară activitatea o staţiune de cercetări agricole profilată pe probleme legate de sectorul vegetal.

            O reţea stradală însumînd 100 km asigură circulaţia în interiorul localităţii, mijlocită de un parc de 63 autobuze.

            La 31 decembrie 2003 fondul locativ cuprindea 20648 locuinţe din care 19725 proprietate privată, 923 proprietate publică şi  proprietate unor organizaţii.

            Ca dotare edilitară sunt de menţionat : 120 km reţea de distribuţie a apei potabile, 61 km reţea de canalizare şi 126km conducte de distribuire a gazelor naturale.

            În domeniul învăţămîntului funcţionează 16 grădiniţe, 9 şcoli primare şi gimnaziale, 5 licee, din care liceul “Mihai Viteazul” de veche tradiţie. Populaţia şcolară în anul 2003/2004 este alcatuită din 1486 copii preşcolari şi 9524 elevi. Corpul didactic cuprinde 80 educatoare şi 644 profesori şi învăţători.

Ocrotirea sănătăţii este asigurată printr-un spital cu profil general, 1 dispensar medical, şi 31 cabinete medicale private. Medicamentele sunt distribuite populaţiei prin 12 farmacii, din care 1 de stat (la spital) şi 11 private.

            Reţeaua unităţilor cultural-artistice cuprinde : teatrul dramatic, 1 cinematograf, 23 biblioteci, din care biblioteca municipală cu un bogat fond de carte, muzeul de istorie, casa memorială “Dr. Ioan Raţiu“( conducatorul delegaţiei memorandiştilor) şi grădina zoologică.

            Cu monumentele istorice şi cu împrejurimile sale pitoreşti, municipiul Turda constituie o atractivă zonă turistică, de odihnă şi tratament.

            Dintre obiectivele turistice pot fi menţionate :

            - Casa principilor, construită în secolul al XV -lea ;

            - Biserica romano-catolică ridicată în jurul anului 1500;

            - Biserica reformată din Turda Nouă, care datează din aceaşi perioadă;

            - Monumentul ridicat pe locul unde a fost ucis voievodul Mihai Viteazul;

            - Staţiunea balneară cu ape şi nămol ce posedă proprietăţi terapeutice în diferite afecţiuni;

            - Grădina zoologică amenajată în vecinătatea băilor;

            -     Cheile Turzii, impozantă creaţie a naturii, operă de milenii a pîrîului Hăşdate.

           

Capacitatea de cazare se compune din 2 hoteluri cu 152 de locuri.

           

               

 d)  Municipiul Cîmpia Turzii

            Municipiul Cîmpia Turzii - situat în sud-estul judeţului, pe drumul naţional Turda - Tîrgu Mureş, se întinde pe o suprafaţaă de 23,8 kmp.

            Ca aşezare  este o localitate urbană  relativ nouă. În actualul perimetru, existau înainte de primul război mondial două sate : Sîncrai şi Ghiriş-Arieş a căror existenţa datează din secolul al XII-lea. Prin contopirea celor două localităţi - după unii istorici, în 1918, după alţii, în 1925 - a luat fiinţa oraşul cu denumirea actuală.

            Ca resurse naturale sunt de semnalat argile şi marne pentru cărămizi şi în apropiere, gazul metan.

            Populaţia municipiului la 1 iulie 2003 a fost de 27728 locuitori, din care 14125 femei.

            La recensămîntul din 18 martie 2002, populaţia municipiului a fost de 26823 locuitori, din care 13078 de sex masculin şi 13745 de sex feminin.

După naţionalitate, la recensămîntul din 18 martie 2002 87,0 % erau romîni , 8,2 %  maghiari,  4,7%  rromi şi  0,1% alte naţionalităţi.

            Din punct de vedere al religiei, 81,4 % erau ortodocsi, 1,4 %  romano-catolici, 2,4 % greco-catolici,  7,1 %  reformaţi, 3,3 %  penticostali, 4,4 %  alte confesiuni.

            Pînă la începutul deceniului al V-lea, localitatea avea un caracter predominant agrar. În prezent, datorită marelui combinat metalurgic - cu pondere importantă în industria metalurgică a ţării - oraşul a dobîndit funcţia aproape exclusiv industrială.

            Ca trăsătură dominantă a localităţii este faptul că întreaga activitate - în principal economică - gravitează în jurul S.C.”Industria Sîrmei” SA  unde lucrează cea mai mare parte a populaţiei active.

          Suprafaţa agricolă aparţinătoare oraşului cuprinde 1688 ha, formată din teren arabil 1254 ha, păşuni 372 ha şi fîneţe 59 ha; activitatea în acest domeniu, în 2003, a fost efectuată de către 3585 gospodării ale populaţiei.

            În privinţa transportului feroviar şi rutier trebuie precizat că localitatea este traversată atît de magistrala 300 a căilor ferate cît şi de şoseaua naţională  E 15 care asigură ieşirea din ţară pe ruta Cluj - Napoca - Oradea - Borş.  Din aceasta din urmă există o ramificaţie de drum judeţean care duce spre Viişoara - Triteni - Frata.

            Transportul auto interurban este efectuat de societatea “Trans - Arieş” care asigură legăturile între Cîmpia Turzii şi localităţile rurale pe o rază de 31 km, destinate în cea mai mare parte transportării muncitorilor la şi de la “Industria Sîrmei”.

            Circulaţia în interiorul localităţii se realizează pe o reţea stradală ce însumează 44 km.

            Ca dotare edilitară sunt de menţionat : 49 km reţea de distribuţie a apei potabile, 49 km reţea de canalizare şi 57 km de conducte pentru distribuirea gazelor naturale.

            Fondul locativ este constituit din 9400 locuinţe, din care 8976 proprietate privată, 424  proprietate publică şi a unor organizaţii.

            Reţeaua de învăţămînt cuprinde 9 grădiniţe, 3 şcoli primare şi gimnaziale, 2 licee .          

            În învăţămîntul preşcolar sunt cuprinşi 870 copii, iar în celelalte tipuri de şcoli sunt cuprinşi 4512 elevi.

            Procesul instructiv- educativ este asigurat de 48 educatoare şi 273 învăţători şi profesori.

            Pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, funcţionează un spital, 1 dispensar, 6 farmacii privatizate.

            Sub aspect cultural municipiul dispune de o casă de cultură şi 8 biblioteci.

e)  Municipiul Gherla  

            Oraşul este aşezat în partea de nord şi nord-est a judeţului, pe malul drept al Someşului Mic, la intersecţia dintre Cîmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan şi se întinde pe o suprafaţă de 36,3 kmp.

            Din punct de vedere administrativ, aparţin de oraş şi localităţile Băiţa, Silivaş şi Hăşdate.

            Prima atestare documentară datează din anul 1291.

            După cucerirea Daciei de către romani, aici a fost construit un castru şi s-a stabilit garnizoana unei cohorte. La mijlocul secolului al XVI-lea a fost construită o cetate de apărare, atribuită cancelarului Gheorghe Martinuzzi şi a fost numită “Cetatea cea nouă“. La 1785 clădirea a fost transformată în închisoare prin Decret imperial, primind numele de “Carcer principatae Transilvaniae”. În prezent funcţionează în această clădire Penitenciarul Gherla.

            Spre sfîrşitul secolului al XVII-lea, armenii cer împăratului Leopold I dreptul de a se stabili pe aceste locuri şi de a construi un nou oraş alături de vechiul tîrg romînesc, ceea ce li se acordă în anul 1700. În acel an a fost pusă piatra de temelie a noului oraş care va purta numele de Gherla, atestat încă din anul 1291. Colonizarea intensă a armenilor a oficializat - numele localităţii de “Armeniopolis”.

            Începînd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea Gherla a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale din Transilvania, aici funcţionînd Seminarul teologic greco-catolic Preparandia mutat de la Năsăud, şi mai multe tipografii care au facilitat apariţia presei periodice romîneşti, cu mare rol în actul unionist.

            La 1 iulie 2003, populaţia municipiului era de 22898 locuitori, din care 11218 de sex masculin şi 11680 de sex feminin.

La recensămîntul din 18 martie 2002 era de  24083 locuitori, din care 12681 de sex masculin şi 11402 de sex feminin.

            Pe naţionalităţi, la recensămîntul din 2002 populaţia oraşului se grupează astfel : 19243 (79,9%) romîni, 4086 (17,0%) maghiari, 657 (2,7%) romi, celelalte naţionalităţi : germani , evrei , bulgari , armeni, aromîni şi albanezi avînd prezente nesemnificative.

            După religie, 17498 (72,7%) sunt ortodocsi, 862 (3,6%) de confesiune romano-catolică, 1415 (5,9%) greco-catolică, 3231(13,4%) reformată, 462 (1,9%)penticostali, 128 (0,5%) adventişti, celelalte confesiuni, ateii, cei fără religie şi cu religie nedeclarată neavînd relevanţă.

            Activitatea industrială se desfăşoară în următoarele unităţi principale : SC “Sortilemn” profilată pe producţia de furnire estetice, plăci aglomerate din lemn, piese de mobilier, “Somvetra” produce sticlărie pentru menaj şi articole din semicristal, “Prodvinalco” produce în principal spirt, “Produse Ceramice” produce cărămidă şi Fabrica de mobilă a Ministerului de Interne care produce mobilă în special pentru export.

            Activitatea agricolă în 2003, s-a desfăşurat într-un număr de 2357 gospodării ale populaţiei şi este organizată pe o suprafaţă de 2585 ha din care 1090 ha arabil, 1034 ha păşuni, 450 ha fîneţe, 11 ha livezi. Culturile principale sunt : cerealele pentru boabe, cartofii şi legumele.

            Sub aspectul organizării urbane, oraşul cuprinde un nucleu central, bine conturat, şi o reţea stradală, în general dreaptă, în lungime totală de 53 km.       

            Transportul urban este asigurat  prin  3 linii de autobuze.

            Ca dotare edilitară, oraşul are o reţea de distribuţie a apei potabile care însumează 50 km, reţea de canalizare în lungime de 36 km şi 52 km conducte de distribuire a gazelor naturale.

            Fondul locativ, la sfîrşitul anului 2003, deţinea 7829 locuinţe, din care : 7653 proprietate privată şi 176 proprietate publică şi a unor organizaţii.

            Sistemul de învăţămînt cuprinde 14  de unităţi din care : 9 grădiniţe, 2 şcoli primare şi gimnaziale, 2 licee de tradiţie : “Petru Maior” şi “Ana Ipătescu” .

            În reţeaua şcolară sunt cuprinşi : 713 copii în gradiniţe, 2383 elevi în şcoli generale, 1117 elevi în cele 2 licee şi 521 elevi în şcoala de arte şi meserii.

            Corpul didactic este format din 47 educatoare şi 260 profesori şi învăţători.

            Oraşul dispune de un spital mixt (adulţi şi pediatrie) şi 1 dispensar.

            În domeniul culturii sunt de menţionat : o casă de cultură, 1 cinematograf, 6 biblioteci şi 1 muzeu de istorie care are la baza un mic muzeu al comunităţii armeneşti.

            Din punct de vedere turistic prezintă interes biserica armeano-catolică, construcţie de mari proporţii ridicată în secolul al XVIII-lea , în stil specific clasicismului.

                De asemenea, staţiunea balneară Băiţa, cu ape sulfuroase, bicarbonate, slab sărate folosite în cura externă şi un bazin în aer liber şi căsute tip camping. În oraş există şi un hotel cu 24 locuri .

 

f)  Oraşul Huedin           

            Huedinul, cel mai mic oraş al judeţului, este situat în partea de vest a acestuia, pe o întindere de 61 kmp la altitudinea de 556 m, adăpostită de masivul Vlădeasa care atinge înălţimea de 1838 m. Aşezat într-o depresiune largă a Munţilor Apuseni, străbătută de rîul Crişul Repede, oraşul este traversat de magistrala rutieră Bucureşti - Cluj - Oradea şi de cea feroviară cu acelaşi parcurs. Din punct de vedere administrativ oraşul include şi localitatea Bicălatu.

            Dovezi arheologice, lingvistice, numismatice şi artistice atestă existenţa unei vieţi continue pe aceste locuri de peste 2500 ani, aşezarea jucînd, de-a lungul istoriei, rolul unui loc de tîrg dar şi de popas sau “hodină”, cum spun ţăranii, fapt ce acreditează concluzia că de aici derivă numele oraşului.

            Prima atestare documentară dateaŞză din 1332 cînd, într-un registru papal este amintit “preotul Marcu din satul Huedin” care trebuie să achite 14 groşi drept dijmă papală. De asemenea, un document din 1399 precizează că domnul Ţării Romîneşti, Mircea cel Batrîn poseda “un domeniu întins al cetăţii Bologa numită şi cetatea Huedin”.

             La 1 iulie 2003 populaţia oraşului era de 9901 locuitori, 4819 de sex masculin şi  5082 de sex feminin.

Populaţia oraşului la 18 martie 2002 era de 9439 locuitori, 4559 de sex masculin şi 4880 de sex feminin.

După naţionalitate la recensămîntul populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002, 5518 erau romîni, 3067 maghiari, 847 romi, 3 germani şi 4 alte etnii. După religie 5756 erau ortodocsi, 2904 reformaţi, 328 penticostali, 168 romano-catolici, 122 greco-catolici, 71 baptişti şi 90 de alte confesiuni.

            În agricultură, activitatea  s-a desfăşurat în 2003 în cadrul a 2068 gospodării ale populaţiei. 

            În structură, terenul agricol cuprinde : 1872 ha teren arabil, 1221 ha păşuni, 1050 ha fîneţe, 15 ha vii şi pepiniere viticole şi 60 ha livezi şi pepiniere pomicole.

            Terenul agricol este utilizat pentru producţia de cereale pentru boabe (grîu - secară, porumb), cartofi, legume şi plante pentru nutreţ.

            În domeniul gospodăriei comunale sunt de reţinut : reţeaua stradală însumînd 22 km, cea de distribuţie a apei potabile cu o lungime de 29 km şi de canalizare cu lungimea de 15 km.

            Spaţiul de locuit se compune în 2003 din 3275 locuinţe, 3211 din acestea fiind proprietate privată ,64 proprietate de stat şi a unor organizaţii.

            Sănătatea populaţiei se asigură prin : 1 spital teritorial cu 165 paturi, 1 dispensar. Pentru protecţia socială există o unitate de ocrotire pentru copii.

            Reţeaua de învăţamînt cuprinde 10 unităţi din care : 5 grădiniţe, 4 şcoli primare şi gimnaziale şi  1 liceu.

            Populaţia şcolară este compusă din 316 copii în grădiniţe şi 1845 elevi din şcolile generale şi liceu.

            Activitatea din grădiniţe este îndrumată de 17 educatoare, iar procesul de învăţămînt şcolar este asigurat de 143 profesori şi învăţători.

            În oraş există o casă de cultură şi 3 biblioteci din care una publică.

            Oraşul dispune de un hotel cu 38 de locuri. Ca obiectiv turistic este de interes Biserica reformată, construcţie din secolul al XV-lea şi  zona de agrement spre cabana Vlădeasa (1430m altitudine) sub culmea Bihorului, la care se poate ajunge prin Sîncraiu şi Rogojel.